Poze false făcute cu AI: semne după care le recunoști

Pozele false făcute cu AI arată tot mai convingător, iar pe telefon, la dimensiune mică, par perfect reale. Le poți totuși verifica fără cunoștințe tehnice, cu obiceiuri simple. Mai jos găsești semnele vizuale care apar des, întrebările despre context care contează cel mai mult și două unelte gratuite pe care le folosești în mai puțin de un minut.

Ce sunt imaginile generate și de ce par atât de reale?

Imaginile generate sunt fotografii create de un program de inteligență artificială pornind de la o descriere scrisă, de exemplu „un urs pe o stradă din Brașov, noaptea”. Programul a fost antrenat pe foarte multe fotografii și a învățat cum arată, în general, lumina, pielea sau un peisaj. Rezultatul are aspectul unei poze adevărate, dar nimic din ea nu s-a întâmplat.

Multe astfel de imagini sunt făcute pentru amuzament sau pentru reclame. Problema apare când sunt prezentate ca fotografii reale: un accident care nu a avut loc, o vedetă într-o situație inventată sau un produs „miraculos” pozat în mâinile unui medic care nu există.

Ce detalii ciudate trădează o poză falsă făcută cu AI?

Mărește imaginea și uită-te pe rând la zonele unde programele greșesc cel mai des. Un singur semn nu dovedește nimic, dar trei-patru semne la un loc sunt un avertisment serios.

• Mâinile și degetele: degete prea multe sau prea puține, încheieturi îndoite ciudat, mâini care se topesc în obiectul ținut.
• Textele din imagine: firme, plăcuțe de înmatriculare, afișe sau etichete cu litere amestecate, fără sens sau cu litere inventate.
• Umbrele și reflexiile: umbre care cad în direcții diferite sau o oglindă care arată altceva decât ar trebui.
• Fundalul: oameni din spate cu fețe șterse, garduri care se întrerup, clădiri cu ferestre strâmbe.
• Pielea și părul: piele prea netedă, ca de ceară, și fire de păr care se contopesc cu fundalul.
• Accesoriile: cercei diferiți la cele două urechi, ochelari cu brațe care dispar, nasturi în locuri ciudate.

Programele noi greșesc tot mai rar la mâini și texte, așa că absența acestor greșeli nu înseamnă că poza e reală. De aceea pasul următor contează mai mult decât lupa.

Cum verifici contextul unei imagini?

Contextul înseamnă tot ce se află în jurul pozei: cine a pus-o, unde, când și cu ce scop. Aici se prind cele mai multe falsuri, pentru că o imagine inventată apare de obicei dintr-un singur loc și se răspândește fără sursă.

1. Cine a publicat-o prima dată? Un cont nou, fără alte postări sau cu nume generic, merită privit cu mai multă grijă decât o redacție cunoscută.
2. Mai apare și în alte locuri? Un eveniment real, cum ar fi o inundație la Suceava, este fotografiat de mulți oameni, din unghiuri diferite.
3. Ce emoție îți provoacă? Pozele făcute să te revolte sau să te înduioșeze foarte tare sunt construite ca să fie distribuite repede.
4. Ți se cere ceva? Un link, o donație sau o comandă urgentă sub o poză emoționantă este un semn clasic de înșelătorie.

Un exemplu ipotetic: pe un grup de cartier apare poza unui cățel rănit, cu un cont pentru donații. Postarea are o singură imagine, contul care a publicat-o a fost creat săptămâna trecută, iar comentariile sunt dezactivate. Chiar dacă poza arată impecabil, ai deja destule motive să aștepți înainte să trimiți bani.

Cum faci o verificare prin căutarea după imagine?

Căutarea după imagine îți arată unde a mai apărut o fotografie pe internet. Dacă poza „de azi” apare de fapt într-un articol de acum câțiva ani sau pe un site de imagini generate, ai lămurit situația.

• Pe telefon cu Android: deschide poza în Google Foto sau în aplicația Google și apasă pe iconița Lens; pe multe telefoane o găsești și în browserul Chrome, ținând apăsat pe imagine.
• Pe iPhone: folosește aplicația Google cu funcția Lens sau salvează poza și încarc-o pe images.google.com din browser.
• Pe calculator: clic dreapta pe imagine în Chrome și alege opțiunea de căutare cu Google; o alternativă este Bing, cu căutarea vizuală.

Denumirile exacte ale butoanelor se schimbă de la o versiune la alta, dar funcția există de obicei în aplicațiile Google și în browserele obișnuite. Dacă nu găsești nimic, poza poate fi nouă, reală sau falsă, și te întorci la verificarea contextului.

Ce înseamnă etichetele de conținut AI?

Unele rețele sociale adaugă sub imagini o mențiune de tipul „Creat cu AI” sau „Informații AI”. Eticheta apare fie pentru că autorul a declarat singur, fie pentru că fișierul conține date ascunse puse de programul care a generat imaginea. Unele unelte, inclusiv cele de la Google, adaugă și un marcaj invizibil în imagine, pe care îl pot citi doar programele speciale.

Eticheta este un ajutor util, dar incomplet. Lipsa etichetei nu înseamnă că poza e reală, pentru că datele ascunse se pierd ușor la o captură de ecran sau la retrimiterea pe WhatsApp. Invers, o fotografie reală retușată puternic poate primi și ea etichetă.

Ce faci când nu ești sigur?

Cel mai simplu obicei este și cel mai eficient: când ai o îndoială, nu distribui. Poți întreba politicos în comentarii de unde provine poza sau îi poți scrie unei rude care se pricepe mai bine. Dacă imaginea însoțește o cerere de bani, verifică separat organizația, pe site-ul ei oficial sau la telefon.

Pozele false merg des mână în mână cu alte trucuri. Merită să citești și ghidul despre clipurile deepfake și cum le recunoști, precum și cel despre apelurile cu voce clonată cu AI, pentru că aceleași întrebări despre sursă și urgență te protejează și acolo. Dacă cauți de lucru, ghidul despre anunțurile de angajare false îți arată cum arată aceeași capcană într-un alt ambalaj.

Ca pas practic pentru azi, alege o poză virală din feed și încearcă pe ea căutarea după imagine. După două-trei încercări, verificarea devine un reflex de câteva secunde.